Unde se produce curentul din priza. Centralele mari ale Romaniei, de ce sunt asezate exact acolo unde sunt, si ce inseamna fiecare tip de sursa.
Apasa pe un tip de sursa ca sa vezi doar centralele acelea. Apasa pe o centrala ca sa citesti despre ea.
Cercul fiecarei centrale e proportional cu puterea instalata, acolo unde o cunoastem. Harta arata centralele mari; exista sute de capacitati mici raspandite in toata tara, mai ales fotovoltaice, care nu incap aici.
Toate termocentralele pe lignit sunt inghesuite in Oltenia, in judetele Gorj si Dolj. Nu e o coincidenta: lignitul are putere calorica mica si nu merita transportat departe. E mai ieftin sa aduci firele pana la centrala decat sa cari carbunele pana la oras. Asa ca centrala se construieste langa cariera, iar energia pleaca pe stalpi.
Aproape tot eolianul Romaniei e in colturile de est: Constanta, Tulcea, Braila. Acolo bate constant vantul dinspre Marea Neagra si stepa dobrogeana, cu putine dealuri care sa-l franeze. In Transilvania, unde muntii rup curentii de aer, un parc eolian ar produce mult mai putin din aceleasi turbine.
Doua tipuri, doua logici. Pe Dunare, la Portile de Fier, apa e putina ca inaltime dar enorma ca debit. Pe raurile de munte e invers: debit mic, dar apa cade de la sute de metri. La Lotru-Ciunget diferenta de nivel e de peste 800 de metri, iar centrala e sapata in stanca.
Cernavoda e pe malul canalului Dunare-Marea Neagra pentru ca un reactor are nevoie de foarte multa apa de racire. Acelasi motiv o face vulnerabila la seceta: cand Dunarea scade sub un anumit nivel, centrala trebuie sa reduca puterea sau chiar sa se opreasca.
Centralele pe gaz se pot construi practic oriunde ajunge o conducta de transport, asa ca sunt asezate mai aproape de zonele care consuma. Sunt si cele mai flexibile: pornesc si se opresc in minute, ceea ce le face utile exact atunci cand vantul cade brusc sau se innoreaza peste parcurile solare.
Ordonate dupa tipul de sursa. Datele sunt din raportarile publice ale operatorilor.
Singura centrala nucleara din Romania. Doua reactoare CANDU de 706 MW fiecare, primul pornit in 1996, al doilea in 2007. Impreuna acopera in jur de o cincime din consumul tarii si produc constant, indiferent de vreme. Se raceste cu apa din Dunare prin canalul Dunare-Marea Neagra, iar in verile secetoase, cand debitul scade, poate fi nevoita sa reduca puterea.
Cea mai mare hidrocentrala de pe Dunare si cea mai mare din Romania. Sase turbine Kaplan de circa 194 MW fiecare, pe partea romaneasca; partea sarba are inca pe atat. La inaugurarea din 1972 era cea mai puternica hidrocentrala din lume. Lacul de acumulare are peste 130 km lungime, iar construirea lui a insemnat inundarea insulei Ada-Kaleh.
Cea mai mare hidrocentrala de pe raurile interioare, si una dintre cele mai spectaculoase constructii din tara: e ingropata la 140 de metri sub albia raului, alimentata din lacul Vidra aflat cu peste 800 de metri mai sus. Porneste in 4-5 minute, ceea ce o face esentiala cand un grup mare pica brusc din sistem. Asigura singura aproape jumatate din reglajul de frecventa al retelei nationale.
Al doilea baraj de pe Dunare, in aval de primul, tot in parteneriat cu Serbia. Mai mic, dar cu acelasi rol dublu: produce energie si face fluviul navigabil tot anul.
Barajul in arc de pe Arges, cel de la capatul Transfagarasanului. Prima mare amenajare hidro moderna a Romaniei si scoala pentru inginerii care aveau sa construiasca mai tarziu Portile de Fier si Lotru.
Prima hidrocentrala mare a Romaniei, pe Bistrita, cu lacul Izvorul Muntelui in spate. A deschis seria amenajarilor hidro care au urmat in toata tara.
Termocentrala pe lignit, cu trei grupuri de 330 MW puse in functiune intre 1976 si 1979. Cea mai eficienta dintre centralele pe carbune ramase. Arde lignit extras din cariere aflate la cativa kilometri - de aceea e amplasata acolo, langa combustibil.
A fost proiectata cu sapte grupuri de 330 MW, ceea ce o facea una dintre cele mai mari termocentrale din Europa. Astazi mai functioneaza doar o parte din ele, restul fiind retrase pe masura ce Romania renunta la carbune.
Tot pe lignit din bazinul Olteniei, langa Craiova. Din cele doua grupuri initiale a mai ramas unul in functiune.
A fost decenii intregi termocentrala pe carbune a Transilvaniei, oprita in 2021 si vanduta in 2022. Acum se reconstruieste ca centrala pe gaz in ciclu combinat, cu o putere planificata de circa 1.700 MW. Cand va porni, va fi una dintre cele mai mari centrale pe gaz din tara.
Centrala pe gaz in ciclu combinat a OMV Petrom, langa Ploiesti. Produce in jur de 5 TWh pe an, adica aproape o zecime din electricitatea tarii. Are nevoie de apa tehnologica, iar cand debitele scad prea mult a fost nevoita sa se opreasca.
Centrala pe gaz a Romgaz, in centrul tarii, reconstruita pe locul celei vechi. Grupurile noi insumeaza circa 430 MW.
Cel mai mare parc eolian terestru din Europa la momentul construirii: 240 de turbine de 2,5 MW, la 17 km de Marea Neagra. Turnurile au 100 de metri inaltime si palele aproape tot atat in diametru. Produce circa 1,25 TWh pe an. Inainte de acest proiect, toata Romania avea 14 MW instalati in eolian.
Unul dintre parcurile eoliene din podisul Dobrogei, in aceeasi zona batuta de vantul dinspre mare.
Grup de parcuri eoliene din campia de langa Dunare, la nord de Dobrogea.
Caldura degajata de fisiunea uraniului fierbe apa, aburul invarte o turbina. Produce constant, zi si noapte, indiferent de vreme - de aceea se spune ca merge "in banda". Nu emite CO2 in functionare, dar cere combustibil special si apa multa pentru racire.
Apa care cade invarte o turbina. E singura sursa mare care poate porni in cateva minute, asa ca tine echilibrul retelei atunci cand ceva pica neasteptat. Depinde insa de ploi si de zapada: intr-un an secetos, productia scade mult.
Lignitul ars incalzeste apa, aburul invarte turbina. Ieftin de exploatat local, dar cea mai poluanta sursa din mix si cea care se inchide treptat. Grupurile pornesc greu, in ore, deci nu sunt bune la variatii rapide.
Gazul arde intr-o turbina, iar caldura ramasa produce abur pentru o a doua turbina - de aici numele de ciclu combinat. Emite aproape jumatate din CO2-ul carbunelui pentru aceeasi energie si porneste in minute, ceea ce il face partenerul natural al regenerabilelor.
Vantul invarte palele. Puterea creste cu cubul vitezei vantului: la viteza dubla, o turbina produce de opt ori mai mult. De aceea cateva zile cu vant puternic conteaza mai mult decat saptamani de briza slaba. Nu emite nimic in functionare, dar nu poate fi comandat.
Lumina cade pe panouri si produce direct curent. Cea mai previzibila ca tipar zilnic - varf la pranz, zero noaptea - si cea care creste cel mai repede in Romania, mai ales prin prosumatori, adica oameni cu panouri pe casa. Din acest motiv o buna parte din solarul romanesc nici nu apare in statisticile oficiale.
Puterile instalate si anii sunt din raportarile publice ale operatorilor si din surse deschise. Acolo unde o cifra nu a putut fi verificata, nu a fost trecuta. Sistemul se schimba: grupuri se retrag, altele se construiesc, iar pagina reflecta situatia la momentul ultimei actualizari.